Reșița - Furnalul și funicularul

Reşiţa, jud. Caraş-Severin
str. Traian Lalescu nr. 36

Coordonate GPS: 45 17 22.07N 21 53 28.06E

Acces : Calea Timişoarei (DN58B) sau Calea Caransebeşului (DN58) - bd. Alexandru Ioan Cuza – bd. Revoluţia din Decembrie – str. Ion Luca Caragiale – str. Traian Lalescu

Este locul de unde s-a pornit istoria industriei reşiţene. Furnalul nr. 2 din Reşiţa, de 700 metri cubi şi înalt de 60 m, a purtat de-a lungul timpului denumirile de „cuptoarele Franciscus şi Josephus” şi ulterior, „furnalele înalte”.
Mai multe generaţii de furnale au fost construite în principalele etape de evoluţie a uzinelor reşiţene. Prima generaţie a fost a celor construite în perioada 1769-1771, iar primul raport de producţie datează din 9 martie 1772.
Inscripţiile de inaugurare sunt păstrate în arhivă - 1771: „La ordinul augustei Theresia, sub îngrijirea lui Müler şi Redange, s-a ridicat acest furnal”, pe plăci montante la nivelul celor două furnale iniţiale, Franciscus şi Josephus; se păstrează, de asemenea, în arhive, placa aniversară la 100 de ani de funcţionare.
Furnalul, conservat, fără producţie actuală, este declarat monument istoric.

Funicularul din Reşiţa, construit între anii 1963-1964, este o „mărturie" a sistemului de transport al calcarului, ingenios gândit, de la cariera de pe Valea Domanului. Este ca o punte de 3,5 km lungime, din care 700 m traversează oraşul, marcând în aer hotarul dintre Reşiţa Montană  şi Reşiţa Română.
Linia funicularului se încrucişează în zona de centru a oraşului cu calea ferată pe care au circulat „premierele" industriale ale Reşiţei: locomotivele cu abur (1872), turbinele hidraulice (1946) şi marile motoare Diesel navale (1977).