Reșița - Fântâna cinetică

Reşiţa, jud. Caraş-Severin
Piaţa 1 Decembrie 1918
Coordonate GPS: 45 17 19N 21 53 17E

Acces:
dinspre Timişoara: DN 58B – Calea Timişorii – Bd. Alexandru Ioan Cuza – Piaţa 1 Decembrie 1918
dinspre Caransebeş: DN 58 – Calea Caransebeşului - Bd. Alexandru Ioan Cuza – Piaţa 1 Decembrie 1918


Pentru Reşiţa, Fântâna cinetică din centrul municipiului, de o frumuseţe şi creaţie tehnică deosebite, a devenit simbolul reşedinţei Banatului Montan, vizualizând armonia dintre frumuseţile locurilor, talentul artistic al omului din zonă şi ştiinţa de a prelucra metalele.
Inaugurată la 23 august 1984, fântâna cinetică este opera sculptorului Constantin Lucaci, cea mai frumoasă „simfonie lichidă" din cele nouă fântâni monumentale realizate de maestrul luminii în mai multe oraşe din România: Constanţa (1971), Drobeta Turnu Severin (1979), Vaslui (1981), Reşiţa (1984), Brăila, cu o cascadă de trei fântâni (1988-1992), Giurgiu (2000), Alba lulia (2007).
Piesele fântânii cinetice din Reşiţa sunt aşezate pe două talere colectoare de apă din beton armat şi placate cu plăci ceramice, de diametre şi înălţimi diferite, dispuse în două planuri la nivele diferite unul faţă de celălalt. Fiecare piesă din oţel inoxidabil, de pe fiecare taler în parte, are o anumită simbolistică. Pe talerul mare inferior este piesa centrală care, prin forma sa, reprezintă în acelaşi timp un furnal, dar şi un butuc de turbină Kaplan, turbinele fiind unul din produsele de referinţă (alături de locomotivele cu abur) realizate la UCM Reşiţa. Piesa centrală de 7 m asigură un impresionant joc al apei pe verticală, pe o înălţime care poate atinge 15 m. Tot pe talerul inferior, la baza corpului central, sunt situate alte două piese laterale de 5 m, care simbolizează două rotoare de turbină Francis. Prin rotirea lor, jocul de apă devine unul care îl îndeamnă pe privitor la imaginaţie, visare, muzică şi lumină.
Pe talerul mic superior sunt dispuse două grupuri de patru piese în mişcare care execută, fiecare, câte o rotaţie de 120 de grade, în jurul unor axe centrale goale prin interior. Apa circulă sub presiune prin cele două axe şi iese prin cele patru piese formând un evantai de apă, aruncat în direcţii opuse. Piesele simbolizează de fapt nişte batardouri utilizate în construcţia centralelor hidroelectrice.
Fântâna este un loc de popas şi de taifas, dar şi un loc de întâlnire a îndrăgostiţilor.